De ce El Emigrante

Ma intreaba multa lume de ce mi-am ales numele de El Emigrante...
Pentru ca de cand am ajuns aici, in strainatate, intotdeauna nu am depasit statutul de emigrant. 
Si nici nu am sa-l depasesc vreodata, pentru ca nu am sa pot. 
Ca intr-un lung voiaj, o vacanta prelungita, parca tot timpul sunt pe picior de plecare. Nu am stare. 
Si nu, nu vreau sa plec inapoi in tara. Pentru ca acolo nu e de intors deocamdata. 
Desi imi fac amici si cunostinte in zona, apartamentul la care ma intorc zilnic, parca este o camera de hotel...
Sunt cu familia mea, asta ma face sa fiu linistit si oarecum asezat. Dar nu consider ca un anume loc din lumea asta este al meu pentru totdeauna de-acum incolo. 
Locul meu a fost in Romania, acum... este oriunde. 
Poate fiu-meu sa se simta acasa aici. Eu sunt in vacanta. 
Nu imi displace viata asta, nu m-as mai intoarce la cea de dinainte. 
Pe-aici mi s-a mai deschis mintea, sunt mai tolerant, mi s-au dezvoltat alte principii de viata, am invatat sa fiu umil si in acelasi timp sa fiu mandru, mi s-au atenuat vechile metehne cu spaguta, cu nepotismele... fiu-meu nici nu a auzit de ele si sper sa nici nu le afle. 
Diaspora este o scoala. Nu a vietii. 
Este o scoala in care inveti sa te descurci in alt fel, fara sa fii smecher, fara sa fii arogant, doar sa fii civilizat si muncitor. 
Acasa e mama. Si tata. 
Atat mi-au mai ramas acolo. Si niste impozite pe care le platim anual. 
Emigrant pentru totdeauna. 

Florin Timofte, un emigrant obisnuit

      Al patrulea interviu este despre Florin Timofte din Madrid, un tip activ, implicat in activitati care includ multi conationali, ne spune cate ceva despre viata lui de emigrant. 

     Intrebare: De cata vreme esti emigrant si de ce ai ajuns asa ?

     Raspuns: Din 2003 am venit in Spania impreuna cu fosta pereche (sotie) pentru ca ea avea deja aici toata familia si bineinteles pentru un trai mai bun. In tara lucram in discoteci ca dj, unde aveam un salariu frumusel cu toate ca lucram doar 2,3 seri pe saptamana.  Dupa o calatorie de cosmar de 5 zile cu un autocar caruia i se stricase amortizoarele prin Ungaria, trecand Europa in balansul unui atelaj care scartaia si salta calatorii mai ceva ca intro caruta :D  , am jurat sa nu ma mai intorc prea curand in Romania.

     Intrebare: Cu ce te ocupi aici ?

     Raspuns; Aici in Spania lucrez la o firma de personal-tehnic pentru montaje in tot ce inseamna "show-biz". O activitate foarte complexa, incepand de la montaje ptr spectacole, cinematografie, televiziuni, teatre, congrese, etc pana la incarcari si descarcari de camioane sau alte activitati unde se cere mult efort fizic, deci tragem si "cu carca" la greu :) dar imi place ceea ce fac ptr ca imi mentin conditia fizica  :) si facem altceva diferit de la o zi la alta

  Apoi ca si activitate extra ma ocup cu sonorizari (dj) la evenimente festive, (nunti, botezuri, revelioane, petreceri) pentru romanii din Spania sau alte tari unde sunt solicitat, spre exemplu Portugalia sau Anglia dar asta mai rar. Astfel imi continui pasiunea pentru muzica si meseriei de dj dar din pacate ca si in alte domenii, au aparut peste noapte persoane amatoare care n-au nimic in comun cu aceasta activitate, au "spart piata" cu oferte super ieftine, ceea ce face sa nu mai fie eficiente efortul si investitia in aparatura. Cand e cerere mare, apare si oferta dar intr-o piata globalizata regula numarul 1 este : cel mai ieftin vinde mai mult dar se renunta la calitate. Stii replica aia : "dom`le , dincolo e mai ieftin !" dar nestiind pe ce se arunca banii, pe un produs sau un serviciu care nu l-au testat sau vazut pana atunci. O chestie romaneasca invechita care din pacate e la fel de actuala, chiar peste hotare unde ar trebui sa avem totusi alta mentalitate. De aceea am renuntat sa mai imi fac reclama ca si inainte deoarece imi este pur si simplu jena de propunerile de pret ale noilor clienti. Acum imi asigur evenimentele in marea majoritate din recomandarile clientilor de pana acum. Clientilor la care am mai fost deja la nunti sau botezuri le fac o reducere "de fidelitate" sau le ofer ceva in plus ca bonus. 

     Intrebare: Cat de des te gandesti la Romania ? Viata ta va continua vreodata acolo ?

     Raspuns: La Romania ma gandesc destul de des dar nu vreau sa mai vad sau sa aud, cel putin din mass-media ce se intampla in tara. Din pacate coruptia, manipularea maselor , manelismul politic si social mi se pare mai accentuat fata de perioada anterioara venirii mele in Spania. Prima data m-am intors in Romania dupa 8 ani, nicio schimbare majora n-am vazut in orasul meu , Focsani. Mai grav e ca nici in mentalitatea oamenilor nu era nimic diferit. Romanii s-au invatat sa traiasca in compromis , nu stiu sa-si ceara drepturile. Tin minte ca a trebuit sa fac ceva acte la primarie si un amic ma tot sfatuia sa dau spaga  ca sa-mi iasa actele mai repede, ceea ce am refuzat. La ghiseul respectiv mi s-a cerut sa platesc o taxa de urgenta ca sa se grabeasca rezolvarea actelor, pana la o urma tot un fel de spaga, de data asta "legala". Am intrebat functionara daca nu platesc acea taxa ce se va intampla. Mi-a zis ca o sa dureze cam o luna dar i-am raspuns pe o voce mai ferma dar calma, ca sunt sigur ca o sa dureze doar cateva zile fara sa platesc ceva in plus :) Surpriza ! In doua zile am avut actele rezolvate, deci se poate dar nu se vrea.

 Reintoarcerea in Romania nu o vad prea curand, nu cred ca as mai face fata mentalitatii "mioritice" .Poate cine stie, cand voi sti cu siguranta ca se mai schimba ceva in aceasta atitudine a romanului, voi reveni "la origini". Imi iubesc tara dar imi pare rau, ca noi , cei din Diaspora, nu suntem atrasi de autoritati in vreun fel sa revenim si sa aducem in primul rand "aerul occidentului". Am ramas ca tara infundati intro mocirla unde locuitorii sunt din ce in ce mai bombardati cu o mass media infecta, politicieni si administratie corupta, unde mistocareala si smecheria care fac legea. 

     Intrebare: Cat de legat esti de obiceiurile si mancarea romaneasca ?

     Raspuns: Obiceiurile arhaice romanesti sunt frumoase, din pacate aici nu le simtim ca si-n tara noastra. De exemplu de Craciun nu mai mancam sarmale, mancam gambasi, hahaha...Umbland destul de des pe la evenimente festive romanesti,am observat ca romanului inca ii place sa manance traditional romanesc, ceea ce sincer mie "mi s-a cam acrit" de atatea sarmale , hahaha. Ar trebui sa evoluam si gastronomic. Sa fii servit la nunta cu salam, kaizer, telemea sau rosii mi se pare totusi deplasat, asta e o mancare de zi cu zi, sa zicem. Cand ai un eveniment festiv ar trebui sa-ti surprinzi placut invitatii cu altceva deosebit. Personal, prefer sa probez o mancare spaniola noua, decat sarmale. 

     Intrebare: Un gand pentru conationalii tai.

     Raspuns: Romanilor de pretutindeni le doresc sa fie si mai uniti, sa se ajute intre ei cu sfaturi, idei si mai ales sa influenteze pe cei din tara sa-si schimbe mentalitatea deoarece noi, astia plecati, vedem ce inseamna sa traiesti intro societate civilizata si cat de cat normala. Au si spaniolii coruptii lor dar omul de rand e civilizat, prietenos si cinstit. Spania e o tara unde se poate trai decent chiar si cu putini bani, nu trebuie sa faci cozi la ghiseele administrative, nu trebuie sa te caciulesti pe la usi....sunt ei un pic mai delasatori in unele domenii,hahaha... dar insistand un pic, "iti faci treaba".

 Sunt incantat ca prin intermediul internetului, respectiv al facebook-ului, romanul din Diaspora, respectiv Spania, incepe sa socializeze, usor-usor se creaza grupuri de prieteni , se fac intalniri din ce in ce mai des si se ajuta intre ei cu un sfat, un loc de munca, chiar si financiar. Bravo lor , bravo noua !

Iti multumesc pentru ocazia de a da acest interviu cititorilor tai si imi doresc ca in viitorul apropiat sa ne intalnim la o cafea sau la un suc cat mai multi din comunitatea (grupul)"El Emigrante " , sunt oameni minunati aici, de la care se pot afla si invata multe.

Succes si sanatate romanilor de pretutindeni !

Cristi Gratiani, un emigrant obisnuit

     Dupa ce a aparut intr-o gramada de reviste, a acceptat sa apara si in fituica mea de incepator. Lucreaza in conditii dure de desert, cu mult nisip, dromaderi si putina apa. Nu, nu e berber, e un roman specializat in chestii nucleare. Il cheama Cristi Gratiani si munceste, nu gluma, de multi ani in afara Romaniei. 

     Intrebare: Cine esti si ce faci prin desert?

     Raspuns: Un inginer roman care a construit reactoare atomice, avioane si alte bazdaganii. In desert muncesc ca si Project Manager pentru Guvernul Saudit.. Tin in carca cam la 2 miliarde de euro investitii, fac mentenanta si operare.  

     Intrebare: De cata vreme esti plecat din Romania si cum ai ajuns sa lucrezi ''afara''?

     Raspuns: Plecat dupa ce treaba la Cernavoda a inceput sa puta si pentru ca nu pup dosuri si nu-s idiot si neispravit, am ramas pe drumuri.  Am descoperit ca-n tara, ca sa te angajezi paznic la metrou iti trebuiesc pile serioase. Asa ca m-am dus. 

     Intrebare: Relationezi cu conationalii in afara Facebook-ului? Sau nu prea ai in zona...

     Raspuns: Nu relationez cu romanii in general. Inclusiv aia de la Ambasada sunt fosti soferi si alti tipi bine cu dosare penale. Au adus de curand unul din tara si au incercat sa mi-l bage pe gat. Le-am spus ca daca-i moldovean (stii ca-i miros), sa si-l bage-n fund. M-au asigurat ca-i din Ploiesti si mi l-au  dat la telefon. Accentul de Galati este inconfundabil... Deci, pa.

     Intrebare: Ce astepti de la viitor? O intoarcere in Romania?

     Raspuns: Am copilul si nevasta acolo. In rest, sora-mea e o ciudata... o ahtiata dupa bani, Cam asta ar fi tot ce mai am si mormintele. Daca pot pleca sa nu mai aud vreodata limba romana, as fi foarte fericit.

     Intrebare: Un gand pentru conationalii tai din Diaspora. 

     Raspuns: Povestea cu "Fie painea cat de rea", e o traznaie... Nimeni nu spune toata fraza asa cum e in realitate: In Romania, fie painea cat de rea, tot ti-o fura cineva.  Asa ca dragi refugiati, stati departe de groapa aia de gunoi si daca puteti, nu mai trimiteti bani alora ( sa-si faca curat in tara!) si nu mai calcati pe acolo. Mottoul meu este: Prostia e contagioasa!

Pupaturi barbatesti!

Olaaa!

Corina Dima, un emigrant obisnuit

     Continui seria interviurilor cu emigranti obisnuiti si va prezint o conationala, care a venit de mica in Spania la parinti si a ramas aici. De la 16 ani, nu prea mai stie ce se intampla cu Romania si rar vede la televiziunea din Romania, anumite stiri care nu-i aduc prea mare bucurie in suflet. 
    Intrebare: La ce varsta ai ajuns emigranta si in ce imprejurari? 

    Raspuns : .In primul rand,mersi ca te-ai gandit la mine pentru al doilea interviu,stii ca te apreciez mult si ma bucur enorm ca pot sa te ajut. Am ajuns emigranta din momentul in care a trebuit sa ma revad cu parintii mei ,in Spania,la varsta de 16 ani, pentru ca ei aveau deja un an si jumatate in Madrid si eu ramasesem in ingrijirea unei matusi acasa,in Romania.Ei de cand au plecat ,stiau ca nu se vor mai intoarce dar au vrut ca eu macar sa termin liceul in Romania inainte sa vin in Spania, desi stiau ca imi voi continua studiile aici. Drumul pana in Madrid l-am facut singura.

    Intrebare: Cum ti s-a parut scoala in Spania fata de Romania? 

    Raspuns : .Destul de diferita. Iti explic: cand am ajuns in Spania, imediat ai mei m-au inscris la scoala, pot sa zic ca nu era deloc greu ,dar nu in sensul ca aici s-ar face mai putina scoala...`pur si simplu,metoda profesorilor de a preda era mult mai apropiata, mult mai putin stres, nu era vorba ca daca nu ai luat un examen automat esti prost, nu era atat vorba de note, cat era vorba de a intelege si de a ajuta toti elevii. Tin minte ca in Romania mereu erau examene orale, scrise, lucrari, teze, iesit la tabla pentru nota, media notelor si asa mai departe. In Spania ai un singur examen pe trimestru la fiecare materie si dupa aia, ocazia de a-l recupera in caz ca nu ai aprobat. In rezumat,mi s-a parut mult mai usor a invata aici decat in Romania, mentalitatea profesorilor fiind foarte diferita de cea din Romania. Aici te simti ajutat, acolo te simteai vinovat cand nu stiai ceva.

    Intrebare: Ce lucrezi si cum te-ai adaptat la sistemul social din Spania? 

    Raspuns:  Lucrez momentan ca receptionista intr-un concesionar BMW,(dealer BMW), am lucrat inainte ca auxiliar de informacion in centre culturale din Madrid si prima data am lucrat pe postul de comercial pt o companie de telefonie mobila si internet, desi era mai mult ca un hobby pentru ca eram platita la comision si inca ma mai  duceam la scoala dimineata. Adaptarea la sistemul social pot sa zic ca este de 100%, dat fiind faptul ca putin am avut de a face cu cel din Romania, asa ca nu cunosc altul decat cel din Spania, ca sa pot face diferenta. O singura data a trebuit sa ma duc la medic in Romania cand aveam 15 ani, pentru o scutire medicala pentru scoala si a trebuit sa ii dau o ciocolata doctoritei. Aia a fost singura interactiune  cu sitemul social din Romania. Aici nici vorba. Asa ca pot zice ca adaptarea a decurs foarte bine. (rade)

    Intrebare: Socializezi cu conationalii?

    Raspuns:  Clar! Prietenele mele cele mai bune sunt romance si prietenul meu tot roman. Singura diferenta e ca pe parcursul anilor am invatat sa selectez la sange cu cine socializez.

    Intrebare: Crezi ca viitorul te va aduce in Romania? 

    Raspuns:  Hotarat, nu. Nu mai cunosc aproape nimic din Romania,din 2003 de cand sunt aici nu m-am intors decat o data, in 2009 ca sa imi scot permisul de conducere (si nici macar aia nu am reusit acolo) si sincer dupa 5-6 ani de Spania mi s-a parut diferita tara, adica atunci am realizat cu adevarat diferenta. Dupa aceea, de cate ori ma uitam la Digi Tv , pe parcursul anilor am inteles ca nu este nimic pentru mine in Romania, este o tara unde nu m-as mai putea adapta, motivele sunt o mie, dar vreau sa pun accent special pe mentalitatea romaneasca si aici includem :eu mor de foame dar trebuie sa arat ca am mai mult ca tine, femeia la cratita, spaga, etc....Intr-un cuvant, nu. Poate fi de la faptul ca, am petrecut aici jumatate din viata sau poate fi chiar ca nu imi place tara. Adica Romania e frumoasa,pacat ca e populata. In plus, cum am putin timp , vreau sa imi bag actele pentru a cere cetatenia spaniola.

    Eu ii multumesc Corinei pentru timpul acordat, este o tanara emigranta care si-a trait adolescenta aici in Spania si are un fel de a pune problema in alt fel. Este foarte interesant ca generatia tanara, se desprinde incet, dar sigur de Romania.