De ce El Emigrante

Ma intreaba multa lume de ce mi-am ales numele de El Emigrante...
Pentru ca de cand am ajuns aici, in strainatate, intotdeauna nu am depasit statutul de emigrant. 
Si nici nu am sa-l depasesc vreodata, pentru ca nu am sa pot. 
Ca intr-un lung voiaj, o vacanta prelungita, parca tot timpul sunt pe picior de plecare. Nu am stare. 
Si nu, nu vreau sa plec inapoi in tara. Pentru ca acolo nu e de intors deocamdata. 
Desi imi fac amici si cunostinte in zona, apartamentul la care ma intorc zilnic, parca este o camera de hotel...
Sunt cu familia mea, asta ma face sa fiu linistit si oarecum asezat. Dar nu consider ca un anume loc din lumea asta este al meu pentru totdeauna de-acum incolo. 
Locul meu a fost in Romania, acum... este oriunde. 
Poate fiu-meu sa se simta acasa aici. Eu sunt in vacanta. 
Nu imi displace viata asta, nu m-as mai intoarce la cea de dinainte. 
Pe-aici mi s-a mai deschis mintea, sunt mai tolerant, mi s-au dezvoltat alte principii de viata, am invatat sa fiu umil si in acelasi timp sa fiu mandru, mi s-au atenuat vechile metehne cu spaguta, cu nepotismele... fiu-meu nici nu a auzit de ele si sper sa nici nu le afle. 
Diaspora este o scoala. Nu a vietii. 
Este o scoala in care inveti sa te descurci in alt fel, fara sa fii smecher, fara sa fii arogant, doar sa fii civilizat si muncitor. 
Acasa e mama. Si tata. 
Atat mi-au mai ramas acolo. Si niste impozite pe care le platim anual. 
Emigrant pentru totdeauna.