Hai sa va mai spun cate ceva...
Cand eram pustan, in liceu, eram un baiat rezervat. Nu ma consideram prea frumos si nici extraordinar de atragator pentru fetele din scoala.
Si totusi, eram destul de inconjurat de adolescentele de varsta mea, ba chiar si de alea cu un an mai mare ca mine.
Eu puneam asta pe baza faptului ca suntem colegi, dar mai tarziu prin clasa terminala, m-am prins care e treaba si am inceput sa fac ravagii printre ele, mai ales ca in ultimul trimestru aveam si masina cu permis.
Dar nu despre asta era vorba...
Mai tineti minte ce senzatie misto era cand ieseai cu o fata in oras si stiai ca e ''fata ta'' si ca se uita prietenii dupa voi, sau cunostintele, sau chiar simplii trecatori...
Erai asa de mandru si cu o bunastare sufleteasca extraordinara, o tineai de mana sau dupa mijloc si lumea era a ta... evident si fata.
Si acum, dupa multi ani, cand ies pe strada cu Ligia, simt aceasi mandrie si bunastare sufleteasca, stiu ca e ''fata mea''...
A mai aparut un barbat pe langa noi, are noua ani si simt aceasi mandrie si la el.
Cred ca am imbatranit de am inceput sa povestesc asa ceva...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu